discriminarea gravidei 200x150 Discriminarea gravidei la locul de munca

Discriminarea gravidei la locul de munca

In conformitate cu prevederile Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati, republicata, protectia juridica a salariatelor gravide se construieste pe doua componente: apartenenta la sexul feminin si existenta maternitatii. Separat sau impreuna, aceste criterii nu pot constitui un motiv de discriminare.

Atentie!
Este interzisa discriminarea prin utilizarea de catre angajator a unor practici care dezavantajeaza persoanele de un anumit sex, in legatura cu relatiile de munca, referitoare la:

  •  anuntarea, organizarea concursurilor sau examenelor si selectia candidatilor pentru ocuparea posturilor vacante din sectorul public sau privat;
  •   incheierea, suspendarea, modificarea si/sau incetarea raportului juridic de munca ori de serviciu;
  •   stabilirea sau modificarea atributiilor din fisa postului;
  •   stabilirea remuneratiei;
  •   beneficii, altele decat cele de natura salariala, precum si la securitate sociala;
  •   informare si consiliere profesionala, programe de initiere, calificare, perfectionare, specializare si recalificare profesionala;
  •   evaluarea performantelor profesionale individuale;
  •   promovarea profesionala;
  •   aplicarea masurilor disciplinare;
  •   dreptul de aderare la sindicat si accesul la facilitatile acordate de acesta;
  •   conditiile de prestare a muncii, potrivit legislatiei in vigoare.

Orice tratament mai putin favorabil aplicat unei femei in legatura cu sarcina sau cu acordarea concediului de maternitate, constituie discriminare.
In acest context, este interzis sa i se solicite unei candidate la angajare prezentarea unui test de graviditate ori semnarea unui angajament ca nu va ramane insarcinata sau ca nu va naste pe durata de valabilitate a contractului individual de munca. Discriminarea unei asemenea salariate constituie contraventie si se sanctioneaza de catre inspectorii de munca cu amenda de la 1.500 de lei la 15.000 de lei.

Cu toate acestea, exista o serie de circumstante legale care permit diferentierea pe criterii de sex sau stare fiziologica (sarcina), fara ca acestea sa constituie discriminare in acceptiunea legii. Pentru o serie de locuri de munca, datorita naturii activitatilor profesionale sau cadrului in care acestea se desfasoara, angajatorul poate impune cerinte legate de sexul persoanei. Astfel de cerinte profesionale trebuie sa fie autentice (sa corespunda unei nevoi reale) si determinante (concret formulate si fundamentate), iar obiectivul urmarit sa fie unul legitim.
In plus, exista locuri de munca interzise expres de lege femeilor gravide sau aflate in perioada de alaptare, datorita naturii ori conditiilor particulare de prestare a activitatii, locuri de munca care pot pune in pericol sanatatea si securitatea mamei si/sau a fatului.

Nediscriminarea

O.G. nr. 137/2000, republicata, privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, act normativ ce constituie dreptul comun in materia nediscriminarii, permite impunerea de catre angajator a unor criterii de selectie a personalului. Aceste criterii dezavantajeaza anumite persoane fata de altele, in situatia in care sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate si necesare.

Consecinta unor astfel de restrictii a fost elaborarea unor acte normative menite a ocroti anumite categorii socio-profesionale si de a constrange sau dupa caz, de a autoriza angajatorii sa dispuna masuri de protectie speciale.

O categorie de angajati protejata suplimentar este cea a gravidelor, a femeilor care au nascut recent sau care alapteaza. Acestea beneficiaza de masuri de protectie speciale conform O.U.G. nr. 96/2003, modificata si completata, privind protectia maternitatii la locurile de munca si normelor metodologice aprobate prin H.G. nr. 537/2004.

Confidentialitatea starii de graviditate

Angajatorul are obligatia de a pastra confidentialitatea asupra starii de graviditate a salariatei, atata timp cat aceasta stare nu este vizibila. Anuntarea celorlalti angajati in legatura cu aceasta situatie poate interveni numai cu acordul scris al salariatei vizate, in masura in care este in interesul bunei desfasurari a procesului de munca.