Pe Siret şi pe Prut e destul peşte mare ca şi bucovinenii să-i ştie bucoavna.

  • 2 kg peşte
  • 1 kg roşii răscoapte
  • 1 castron cu ciuperci
  • 1 ceaşcă cu smântână
  • pătrunjel, cimbru
  • 100 g unt

Mod Preparare:

  1. Peştele se grijeşte, se taie bucăţi – felii nu prea groase – se sărează-piperează şi se trece prin făină, apoi se rumeneşte în untdelemn şi unt bine încinse
  2. Ceapa se curăţă, se taie peştişori, ardeii se taie pătrăţele şi ciupercile feliuţe
  3. Se încinge ulei şi unt şi se pun ceapa, ardeii la călit
  4. Apoi, separat, se pun la călit ciupercile
  5. Roşiile se taie felii, usturoiul se pisează pastă
  6. Ciupercile se sting cu vin
  7. În continuare, se aşază peştele pe pat de legume călite, se acoperă cu ciuperci, sos de vin şi felii de roşii şi se dă la cuptor, pe foc potrivit
  8. Se toacă verdeaţă, se freacă cu usturoi, boia, cimbru şi smântână
  9. După 10-15 minute, peştele se scaldă în sosul de smântână şi verdeaţă parfumată şi se mai lasă în cuptor încă 10 minute, să se desăvârşească o alchimie miraculoasă

La Paşti şi la Crăciun întâi să mănânci peşte sau pasăre, ca să fii uşor ca pasărea şi vioi ca peştele. (Candrea)

Acum, că plachia asta, mai bogată ca o căruţă cu prăzi de război, e gata, se cuvine să o cinstim, ori cu o Ţârţâră de la Hârlău, dacă vrea cineva să ţină dietă şi să bea, de sete, ceva uşor, ori cu o Fetească Albă de Probota, făcută din strugurii abia copţi – să nu fi apucat a se îndulci prea tare, să fi rămas fruct acrişor (dar nu seacă-seacă, că nu-i mâncare de sec plachia) – cu moliciuni şi dezmierdări fertile, înşelătoare şi primejdioase cui n-are măsură.
Sau, dacă vă vreţi viaţa simplificată până la previzibil, un cinstit Vin de Odobeşti, un amestec vesel de Plăvaie, Galbenă şi Frâncuşă, învăţat să fie sincer şi direct (cum sunt copiii, obraznici dar simpatici).

Menţiuni mai noi, dar care privesc timpuri mai îndepărtate, pot fi găsite la Grigore Ureche, care, vorbind despre multe lucruri bune făcute în ţară de Alexandru-vodă, spune că acesta: „Tocmit-au şi boiari mari în sfat, de chiverniseala ţării şi a pământului Moldovei…” După logofeţi şi vornici, după pârcălabi şi hatmani, după postelnici şi spătari urmează: „Paharnic mare şi pârcălab la Cotnari şi ispravnic viilor domneşti de la Cot¬nari şi de la Hârlău, şi cu obiceiu să dreagă domnului la dzâle mari cu păhar la masă”.
(C. Prisnea)

În Tracia, regele Licurg s-a declarat împotriva sa. Dionysos s-a adăpostit în adâncurile mării Tetys. Bacantele care-l însoţeau pe Dionysos n-au scăpat însă mâniei regelui, care le-a întemniţat. N-a trecut mult şi Dionysos s-a putut răzbuna, luând minţile lui Licurg. Acesta îşi omorî fiul. Ţara fu lovită de sterilitate. (C. Prisnea)

Autor: Radu Anton ROMAN (Retete de colectie – Volumul 4)