59% dintre copiii de 9-16 ani au cont intr-o retea sociala
O serie de aspecte legate de viaţa privată şi protecţia datelor cu caracter personal au fost discutate în cadrul CONSENT Social Networking summit – eveniment desfăşurat în 5-6 iulie 2011, în oraşul german Gottingen. Evenimentul a fost derulat în cadrul proiectului CONSENT (Consumer sentiment regarding privacy on user generated content services in the digital economy) – proiect finanţat de către Uniunea Europeană prin Programul Cadru 7 şi care are drept scop studiul şi analiza schimbărilor survenite în comportamentul şi cultura consumatorului ca urmare a dezvoltării fără precedent a serviciilor on-line şi a modului în care practicile contractuale, comerciale, tehnice afectează opţiunile şi atitudinile faţă de protecţia datelor personale în economia digitală.
Unul dintre cele mai importante aspecte discutate in cadrul summit-ului s-a referit la siguranţa copiilor pe Internet şi riscurile la care aceştia sunt supuşi în mediul online. Studiul a relevat faptul că 59% dintre copiii cu vârste între 9 şi 16 ani au un cont pe o reţea socială. Dintre aceştia, 26% au un profil public, care poate fi vizualizat de către oricine, 43% au profil privat, care poate fi vizualizat doar de către prieteni, iar 28% au profilul parţial privat, ceea ce înseamnă că poate fi vizualizat de către prietenii prietenilor. În ceea ce priveşte informaţiile personale publicate pe profil, se pare că cei mai mulţi dintre copiii intervievaţi nu publică informatii referitoare la numărul de telefon şi adresă: în medie, doar 14% au declarat că au postat astfel de informaţii pe profilul personal, existând însă diferenţe la nivelul statelor membre (de la 35% în Lituania, la 6% în Cipru). În cadrul discuţiilor pe marginea acestui studiu s-a conturat ideea că, cel puţin în cazul copiilor, furnizorii de servicii de tipul reţelelor sociale ar trebui să seteze implicit opţiunea de “profil privat”, pentru a se asigura astfel o mai bună protecţie a copiilor.
Discuţiile finale din cadrul summit-ului s-au concentrat asupra următoarelor aspecte:
- Datele personale au căpătat o valoare economică, devenind “monedă de schimb” între utilizator şi furnizorul de servicii: utilizatorul oferă date personale şi este de acord cu prelucrarea acestora de către furnizor, primind în schimb accesul la serviciul oferit de către furnizorul respectiv;
- In cazul reţelelor sociale, consimţământul nu este o măsură suficientă pentru protecţia vieţii private şi datelor personale. O alternativă ar fi implementarea de soluţii tehnice (de tipul “privacy by design”), care ar elimina şi situaţiile frecvente în care utilizatorii îşi dau consimţământul pentru lucruri pe care nu le înţeleg.
- Reglementarea nu poate rezolva de una singură problema protecţiei vieţii private şi datelor personale. Utilizatorii trebuie educaţi cu privire la principiile etice care trebuie respectate în mediul online. Responsabilitatea educării utilizatorilor revine nu doar sectorului public (în principal autorităţi pentru protecţia datelor), ci şi industriei şi organizaţiilor societăţii civile.
- Măsurile de auto-reglementare adoptate de către sectorul privat trebuie încurajate, iar bunele practici existente la nivelul acestui sector trebuie promovate;
- Trebuie găsită o balanţă între necesitatea protejării utilizatorilor şi dreptul acestora de a decide singuri cum să acţioneze în mediul online.
Sursa: www.apti.ro
Comentarii