Majoritatea adultilor de astazi au fost copii pusi pe olita inca de cand reuseau sa se sustina singuri in fundulet. Pe vremea noastra nu existau minunatii pampersi, asa ca mamele noastre abia asteptau varsta de aproximativ 6 luni sa ne faca cunostinta cu plasticul rece al olitei. Psihologii si medicii zilelor noastre condamna antrenamentul atat de timpuriu pentru deprinderea folosirii olitei, insa cati dintre noi putem spune ca am ramas marcati de indemnul de a sta pe olita inainte de a invata sa mergem?! Intr-adevar, comoditatea oferita de pampers si-a pus amprenta asupra varstei la care copiii nostri renunta la scutece, aceasta fiind cu cel putin 12 luni mai inaintata decat acum 2-3 generatii.
Nu exista o varsta potrivita la care trebuie sa se inceapa antrenamentul pentru olita, ci acesta depinde de pregatirea si gradul de dezvoltare al copilului. Exista, insa, cateva semne si metode prin care iti poti da seama daca cel mic este capabil si pregatit sa renunte la scutece in favoarea olitei:
- Dezvoltarea fiziologica
- Abilitatile motorii
- Abilitatile cognitive si verbale
- Constiinta sociala si dezvoltarea emotionala
Dezvoltarea fiziologica
Pentru a fi capabil sa elimine atunci cand isi doreste (voluntar vs. involuntar), trebuie ca muschii sai sfincterieni sa fie destul de maturi pentru a intarzia excretia pentru o perioada scurta de timp. Cercetarile arata ca copiii ating maturitatea muschilor responsabili cu eliminarea oriunde in intervalul 12-24 luni de viata, insa varsta medie a controlului sfincterian complet este in jurul celei de-a 18-a luni.
Asadar, cum stie un parinte daca muschii sfincterieni ai copilului sau au atins maturitatea? Raspunsul se afla in comportamentul si reactiile copilului.
In jurul primei aniversari, copilul incepe sa recunoasca senzatia unui rect sau vezica pline, semnalizand nevoia de a elimina. Constientizarea de plin se observa usor prin nevoia de a se lasa pe vine sau de a marai cand vrea/ incearca sa faca caca sau de a se trage de pampers cand urineaza. La aceasta varsta, majoritatea copiilor nu va fi capabila sa intarzie eliminarea, insa trebuie sa faca legatura intre sentimentul de vezica/ intestin pline si actul excretiei sau urinarii.
In medie, la varsta de 18 luni, muschii sfincterieni se maturizeaza si copilul se va putea abtine sa elimine pentru o perioada scurta de timp. Mai intai, copilul obtine controlul intestinal in timpul noptii (nu mai face caca noaptea), urmand cel din timpul zilei (intarzie eliminarea fecalelor pentru cateva momente), iar la urma se obtine controlul asupra vezicii urinare in timpul zilei (se abtine a face pipi) si ulterior noaptea. Lucrurile se intampla in felul urmator: pe masura ce creste, vei observa ca piticul/ pitica nu mai face caca noaptea. Apoi, ramane uscat mai multe ore la rand in timpul zilei. Se va trezi din somnul de dupa-amiaza fara sa mai faca pipi, urmand ca dupa o perioada sa se trezeasca complet uscat chiar si dimineata.
Vei stii ca e pregatit fiziologic pentru antrenamentul la olita atunci cand:
- Constientizeaza ca elimina – se lasa pe vine, maraie sau se ascunde ca simte nevoia sa faca caca/ pipi.
- Nu mai face caca noaptea
- Isi mentine scutecul uscat pentru cateva ore la rand (de exemplu dupa somnul de pranz)
- Urineaza mult dintr-o data (fata de mai multe ori pe zi)
- Nu-i place sa se simta ud sau murdar
- Se observa o regularitate a scaunelor
Toate aceste semne isi fac aparitia in jurul varstei de 18-24 luni, insa nu e deloc neobisnuit ca un copil sa mai foloseasca inca scutece la 2 ani si jumatate-3 ani. De regula, copiii sunt mai pregatiti pentru antrenamentul la olita mai intai la nivel fiziologic si abia apoi emotional, fetitele inaintea baieteilor.
Daca consideri ca cel mic are control deplin asupra sfincterelor sale, inseamna ca trebuie sa incepi sa-l pui pe olita? Nu chiar. Daca un copil este pregatit fiziologic sa faca la olita, nu inseamna ca are abilitatile motorii, verbale, cognitive, emotionale si sociale pentru intregul proces al antrenamentului la olita.
Citeste despre Antrenamentul la olita si constipatia.
Abilitatile motorii
In medie, copiii merg in jurul varstei de 12 luni. Odata ce mersul si alergatul nu mai constituie o problema pentru el, se poate arata interesat sa dobandeasca si alte abilitati de “om mare”, abilitati motrice fine si grosiere necesare antrenamentului la olita. Principala capacitate motrica este coordonarea mainilor si degetelor pentru a se imbraca/ dezbraca, in special indemanarea de a-si da jos sau ridica pantalonii.
Este pregatit din punct de vedere motor sa faca la olita atunci cand:
- Copilul se poate dezbraca singur SAU
- Copilul isi poate da jos singur pantalonii SAU
- Copilul isi poate da jos singur scutecul/ chilotul.
Abilitatile cognitive si verbale
Procesul folosirii olitei necesita o combinatie complexa intre sarcinile fizice si cele cognitive. Copilul trebuie sa devina familiar cu functiile corpului sau, sa asocieze senzatia fizica cu actiunea propriu-zisa, sa-si imagineze ce vrea sa faca, sa-si faca un plan privind posibilitatea de a ajunge la olita, sa ajunga la olita si sa poata sa-si dea jos pantalonii si chilotii, si abia apoi sa faca la olita. Trebuie sa ramana pe olita atat timp cat e necesar pentru a elimina, actiuni ce necesita multa memorare si concentrare.
Pe masura ce il inveti toti acesti pasi, copilul trebuie sa fie capabil sa inteleaga toate explicatiile tale, toate comenzile si reactiile, sa fie capabil sa puna totul cap la cap si sa inteleaga intregul proces (foarte complex, asa cum poti si tu observa).
Cand gandesti antrenamentul la olita prin prisma tuturor acestor detalii, iti dai singura seama de ce copilul trebuie sa posede toate aceste abilitati cognitive si verbale pentru a reusi sa invete ceea ce i se solicita. Totul incepe cu constientizarea corpului si functiilor sale si capacitatea de a asocia sentimentul de plin cu rezultatul, in cazul nostru cu a face caca sau pipi. Asocierea nu se face in mod automat, trebuie sa repeti aceasta asociere de fiecare data, pe seama observatiilor tale: se aseaza pe vine, incepe sa maraie, se inroseste la fata, se opreste din activitatile pe care le deruleaza.
In jurul varstei de 2 ani, copiii devin constienti de partile corpului lor, rolul de a-i invata denumirile fiecareia dintre ele revenindu-ti. Foloseste cuvinte cat mai simple pe care sa le repeti ori de cate ori ai ocazia, amintind si de rolul lor in operatiunea “olita”. Pasii urmatori necesita capacitatea copilului de gandire simbolica, planificare si rezolvare a problemei, de memorare a actiunilor. Copilul trebuie invatat ca atunci cand simte ca vrea sa mearga la olita, trebuie sa gaseasca o cale sa ajunga la ea, sa-si dea jos hainele si apoi sa elimine in olita.
Copilul trebuie sa gandeasca complex, sa extrapoleze si sa rezolve problema. Trebuie sa invete ca este nevoie sa inceteze actiunea pe care o desfasoara si sa incerce sa ajunga la olita.
Semne verbale si cognitive care arata pregatirea pentru olita:
- Cunoaste si intelege vocabularul necesar pentru antrenamentul la olita: pipi, caca, puta, pasarica, olita, toaleta, wc, uscat, ud, chiloti sau orice alte cuvinte folositi in casa pentru a desemna actiunile si partile corpului implicate in proces
- Copilul poate urma instructiuni – de la cele simple: “Arata-mi nasul!” la cele mai complexe cum sunt asezarea jucariilor la locul lor.
- Copilul poate imita un comportament si il poate considera un model de actiune.
Constiinta sociala si dezvoltarea emotionala
Aceasta este abilitatea cea mai dificil de cuantificat, mai ales pentru ca cei mici trec prin faze de dezvoltare. Componentele care te vor ajuta sa determini maturitatea emotionala si sociala sunt abilitatea de autocontrol, dorinta de a fi aprobati si constiinta sociala.
Autocontrolul asupra corpului si a mediului este o dorinta foarte puternica, caracteristica fiecarui copil mic sau prescolar. Il vei auzi spunand “Pot s-o fac eu!”, “Sunt fata/ baiat mare!”, toate acestea fiind indicatii ale dorintei de independenta.
Cateodata, dorinta de autocontrol asupra corpului se manifesta in moduri nedorite cum ar fi ascunderea atunci cand simte ca are nevoie la toaleta sau un scaun accidental pentru simpla satisfactie de a se impotrivi deciziei asupra locului unde sa faca, sau chiar prin retinerea scaunului si aparitia constipatiei. Cand apare vreuna din aceste situatii, slabeste insistentele cu privire la operatiunea “olita” si incearca mai tarziu, cand intra intr-o faza pozitiva a autocontrolului.
Parintii subestimeaza de multe ori puterea dorintei copilului de a obtine aprobul parental. Ca adult, gandeste-te la sentimentele tale pentru parintii tai. Iti mai pasa inca ce cred despre tine? Inca iti doresti sa fie mandri de tine? Majoritatea copiilor manifesta si ei aceleasi dorinte, cu exceptia izbucnirilor rebele normale din perioada copilariei. Dorinta copiilor de a-si multumi parintii si de a primi laudele si aprobarea lor este o metoda foarte buna in procesul de antrenare la olita.
Constiita sociala reprezinta abilitatea de a-i observa pe ceilalti si dorinta de a fi precum ei. La varsta de 18 luni, copiii devin fascinati de comportamentul altor copii de aceeasi varsta sau mai mari decat ei. De aceea, cel de-al doilea sau al treilea copil al familiei face la olita mai repede decat primul copil. In jurul varstei de 2 ani-2 ani si jumatate, incep sa inteleaga diferentele de sex dintre ei si se concentreaza pe imitarea comportamentului parintelui de acelasi sex.
Este pregatit emotional si social pentru a folosi olita atunci cand:
- Manifesta dorinta de autocontrol asupra corpului sau si a mediului – “Pot sa fac!”, “Sunt fata/ baiat mare!”, “Lasa-ma pe mine!”
- Doreste aprobarea parintilor
- Doreste sa imite si vrea sa fie ca ceilalti.
Raspunzand la fiecare din intrebarile enuntate mai sus, iti vei da seama singura daca fetita sau baietelul tau este pregatit pentru a invata sa faca la olita. Desi marea majoritate a copiilor incep sa foloseasca olita dupa varsta de 2 ani, aceasta nu este o regula si nici tu, ca parinte, nu trebuie sa te simti frustrat in vreun fel daca piticul ramane fidel scutecelor de unica folosinta si la varsta gradinitei.
Comentarii