bebelusul viseaza2 Visele copiilor

Bebelusul viseaza

Din perspectiva bebelusului dvs., nasterea si experienta vietii din afara pantecului este, probabil, ca trecerea dintr-un vis luuung si neintrerupt intr-o cu totul alta lume.

Cercetarea in stiinta moderna a visurilor si somnului  a facut un progres uimitor atunci cand Eugene Aserinsky, pe cand lucra ca si cercetator intr-un laborator al somnului, a observat ca ochii copilului sau de 8 ani se miscau in timp ce dormea. Mai tarziu, s-a descoperit ca acestea se datoreaza miscarilor oculare ce au loc in timpul visului, iar aceste miscari oculare rapide (Rapid Eye Movements - REM) sunt un semn al visarii.

Din acest moment, a fost clar ca pana si nou-nascutii viseaza. De fapt, desi adultii petrec doar o treime din somnul lor visand, bebelusii petrec intre 50% si 80% din perioada somnului visand. Unii cercetatori, cercetand viata intrauterina, afirma ca la varsta gestationala de 24-30 saptamani, fatul viseaza in procent de 100%.

Deoarece majoritatea cercetatorilor investigheaza visul pornind de la o baza psihologica sau neurologica, nu ne pot spune de ce bebelusii, sau noi, adultii, petrecem atat de mult timp visand. Acest lucru se intampla datorita faptului ca visele sunt conectate direct cu dorinta de a supravietui, de a relationa cu semenii nostri, de a invata si a creste. Cand vedem un copil panicat atunci cand se pierde, intelegem cat de patimas este nivelul emotional al visurilor. Acesta este nivelul sentimentelor cu care visele au de a face.

Conectarea unui pacient la monitoarele din salonul sau este cea mai usoara cale de a intelege ce este un vis. Asa cum monitorul prezinta o imagine vizuala a ritmului cardiac al pacientului, a tensiunii si a temperaturii lui, un vis pune in scena si imagineaza procesele, sentimentele si temerile care exista in subconstientul nostru. De obicei, aceste lucruri le luam ca atare; insa, la fel ca un show de televiziune sau un film, doar cand vedem sirul de multumiri de la sfarsitul filmului ne dam seama de cat de multa munca a fost nevoie in spatele scenei pentru a produce acest film. Si exact acest lucru arata si visele – sentimentele si temerile din culise.

Intelegand acest lucru, precum si faptul ca un bebeblus sau un copil mic traieste intr-o lume complet diferita de cea traita de noi ca adult, ne ajuta sa ne sprijinim copiii pentru a duce o viata sanatoasa si fericita de adult.

De exemplu, un bebelus sau un copil mic care nu a invatat sa vorbeasca, nu poate gandi. Noi gandim in cuvinte. Deci inaintea deprinderii limbajului, nu exista decat raspunsuri bazate pe sentimente sau nevoi instinctive si temeri care ghideaza copilul. Dezvoltarea gandirii se face treptat, iar inainte de asta, noi invatam din evenimente si relationari, nu din idei.

De exemplu, un doctor vorbeste de o pacienta a sa, Ioana, careia, cand era copil, i s-a spus ca va fi dusa la o petrecere, dar, de fapt, a fost dusa la orfelinat. I-a fost data o tableta de ciocolata. Nu a mancat-o niciodata. De atunci, nu a fost niciodata capabila sa manance dulciuri, si inca are dificultati mari in a manca alaturi de alti oameni. Cand a ajuns la orfelinat, s-a ascuns la baie si a simtit ca nu mai poate vorbi. Inca are mari probleme sa se adreseze grupurilor de oameni.

Visele descriu toate aspectele trairilor pe care le are un copil. Cateodata, doar simpla marturisire sau desenare a viselor traite de un copil il ajuta pe acesta sa integreze sentimentele si procesele asociate.

Andreea povesteste: “Cand era mic, nepotul meu mi-a spus ca l-a visat pe soricelul lui ca i-a deschis ochii. Cand l-am intrebat ce insemana ca soricelul i-a deschis ochii, mi-a raspuns ca el crede ca soricelul e pregatit sa fie independent. L-am intrebat atunci ce parere are despre cum este sa fii animal de companie si mi-a raspuns ca un animalut nu poate face nimic de unul singur, nici macar sa-si ia mancare sau apa. A continuat spunanad ca fiind mic, de multe ori s-a simtit ca un animal de companie”. Au discutat impreuna si au cazut de acord ca de acum incolo isi poate lua singur cate un pahar de apa, daca pune un scaunel langa chiuveta si se ridica in el. A facut progrese spre independenta.

Desi nu puteti avea o discutie similara cu copilul dvs., daca observati ca are vise urate, ii puteti vorbi, chiar si in somn. Copilul dvs. este foarte sensibil la auzul vocii dvs., la simpla dvs. stare de calm sau agitatie ce vi se ascunde in voce. Asadar, puteti sta alaturi de copil si va puteti imagina o situatie in care sunteti calma si plina de iubire. Cand va simtiti calma si puternica, vorbiti usor copilului spunandu-i ca il tineti aproape, in dragoste, si ca ii sunteti alaturi in calatorie, atunci cand intalneste orice il nelinisteste. Spuneti-i ca dragostea dvs. este puterea de care se poate folosi, si imaginati-va ca va imbratisati copilul cu calm si dragoste.

Majoritatea cosmarurilor sunt expresia unui proces de vindecare. Ele reprezinta tentative de a intalni si descarca sentimentele acumulate in evenimentele cu care ne-am confruntat. Deoarece copilul dvs. este atat de dependent si vulnerabil, este mult mai expus cosmarurilor decat noi, adultii.

Un cosmar ce apare des in randurile copiilor este un leu sau orice alta creatura mare care ii urmareste. Exista dovezi solide care arata ca leul reprezinta furia copilului, despre care i s-a spus ca este un lucru rau sau urat, asadar copilul este speriat de propriile lui sentimente.

Daca teoria este buna sau nu, o metoda usoara de a ajuta copilul sa infrunte cosmarurile este sa-l incurajati sa deseneze visul. In acest fel, copilul se elibereaza de lucrul urat ce l-a inspaimantat, acesta luand o forma ce poate fi vazuta si controlata. Odata ce l-a desenat, intrebati-l ce vrea sa faca cu aceasta creatura. De exemplu, poate doreste sa o incuie intr-o cusca, sau poate doreste sa se imprieteneasca cu ea. In oricare dintre cazuri, copilul incepe sa capete control asupra ei. Permitandu-i copilului sa vorbeasca despre aceste cosmaruri este o cale spre eradicarea lor. Ii permite copilului sa-si exprime temerile, stiind ca dvs. il veti asculta fara a-l critica sau judeca.

Insa cosmarurile sunt exceptii. Majoritatea viselor sunt despre dezvoltarea sa personala, despre ce invata, despre ce simte in legatura cu lumea ce il inconjoara, si despre modalitatile prin care el isi exprima sau neaga centrul sau creator. Asadar, desenand, modeland sau vorbind despre aceste vise de zi cu zi este deosebit de creativ si util copilului dvs.