Educatie

Soacra cu trei nurori

Soacra cu trei nurori

de Ion Creanga Era odată o babă, care avea trei feciori nalți ca niște brazi și tari de virtute, dar slabi de minte. O răzeșie destul de mare, casa bătrânească cu toată pojijia ei, o vie cu livadă frumoasă, vite și multe păsări alcătuiau gospodăria babei. Pe lângă acestea mai... citeste »

Fata babei si fata mosneagului

Fata babei si fata mosneagului

de Ion Creanga Erau odată un moșneag și-o babă; și moșneagul avea o fată, și baba iar o fată. Fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-n laț, lăsând tot greul pe fata moșneagului. Fata moșneagului însă... citeste »

Povestea lui Harap-Alb – partea a IV-a

Povestea lui Harap-Alb – partea a IV-a

de Ion Creanga Povestea lui Harap-Alb – partea I Povestea lui Harap-Alb – partea a II-a Povestea lui Harap-Alb – partea a III-a În sfârșit, ce-or fi mai dondănit ei, și cât or mai fi dondănit, că numai iaca se face ziuă!… Și atunci, credinciosul împăratului, crezând că s-a curățit... citeste »

Povestea lui Harap-Alb – partea a III-a

Povestea lui Harap-Alb – partea a III-a

de Ion Creanga Povestea lui Harap-Alb – partea I Povestea lui Harap-Alb – partea a II-a La vro câteva zile după asta, împăratul făcu un ospăț foarte mare în cinstea nepotu-său, la care ospăț au fost poftiți cei mai străluciți oaspeți: împărați, crai, voievozi, căpitanii oștirilor, mai-marii orașelor și alte... citeste »

Povestea lui Harap-Alb – partea a II-a

Povestea lui Harap-Alb – partea a II-a

de Ion Creanga Povestea lui Harap Alb – partea I Și merg ei, și merg, cale lungă să le-ajungă, trecând peste nouă mări, peste nouă țări și peste nouă ape mari, și într-o târzie vreme ajung la împărăție. Și cum ajung, Spânul se înfățișază înaintea împăratului cu carte din partea... citeste »

Povestea lui Harap-Alb – partea I

Povestea lui Harap-Alb – partea I

de Ion Creanga Amu cică era odată într-o țară un crai, care avea trei feciori. Și craiul acela mai avea un frate mai mare, care era împărat într-o altă țară, mai depărtată. Și împăratul, fratele craiului, se numea Verde-împărat; și împăratul Verde nu avea feciori, ci numai fete. Mulți ani... citeste »

Amintiri din copilarie – partea a IV-a

Amintiri din copilarie – partea a IV-a

de Ion Creanga Amintiri din copilarie – partea I Amintiri din copilarie – partea a II-a Amintiri din copilarie – partea a III-a Cum nu se dă scos ursul din bârlog, țăranul de la munte strămutat la câmp, și pruncul, dezlipit de la sânul mamei sale, așa nu mă dam... citeste »

Amintiri din copilarie – partea a III-a

Amintiri din copilarie – partea a III-a

de Ion Creanga Amintiri din copilarie – partea I Amintiri din copilarie – partea a II-a Nu mi-ar fi ciudă, încaltea, când ai fi și tu ceva și de te miri unde, îmi zice cugetul meu, dar așa, un boț cu ochi ce te găsești, o bucată de humă însuflețită... citeste »

Amintiri din copilarie – partea a II-a

Amintiri din copilarie – partea a II-a

de Ion Creanga Amintiri din copilarie – partea I Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o șfară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care... citeste »

Amintiri din copilarie – partea I

Amintiri din copilarie – partea I

Nu trece mult după asta, și-ntr-o zi, prin luna lui mai, aproape de Moși, îndeamnă păcatul pe bădița Vasile tântul, că mai bine nu i-oi zice, să pună pe unul, Nic-a lui Costache, să mă procitească. Nică, băiat mai mare și înaintat în învățătură până la genunchiul broaștei, era sfădit... citeste »