de Lev Nikolaevici Tolstoi

Leul adormise. Un şoricel trecu în fugă, peste el. Leul se trezi din somn şi îl prinse pe şoricel. Acesta începu să se roage de dânsul, să-i dea drumul, spunând: 

- Dacă ai să mă laşi cu zile, am să-ţi fac şi eu un bine cândva.

Leul începu să râdă, adică cum poate un şoricel să-i facă lui un bine. Totuşi, îl lăsă să plece. Peste câtăva vreme, nişte vânători îl prinseră pe leu şi îl legară cu funia de un pom. Auzind răgetele leului, şoricelul veni îndată, roase funia şi îi spuse:

- Îţi aminteşti cum ai râs de mine, fiindcă nu credeai că am să-ţi pot face un bine? Acum vezi şi singur, chiar şi de la un şoarece poţi trage uneori folos. 

Morala: Nimeni nu trebuie subestimat.