Testarea pentru rubeola se foloseste pentru a:
- confirma daca exista protectie adecvata impotriva virusului rubeolic
- detecta o infectie recenta sau anterioara
- identifica subiectii care nu au fost niciodata expusi virusului si pe cei care nu au fost vaccinati
- verifica ca toate femeile insarcinate sau cele care vor sa conceapa un copil au o cantitate suficienta (titru) de anticorpi rubeolici pentru a le proteja de infectie
Ce presupune testarea pentru rubeola?
Testul se face prin recoltarea unei mostre de sange din vena bratului unui adult sau din calcaiul sau cordonul ombilical al unui nou-nascut.
Testarea anticorpilor IgG si IgM poate fi recomandata oricarei persoane, insarcinate sau nu, dar care prezinta simptomele infectiei (febra, eruptie, dureri de cap si articulatii, ganglioni inflamati). De asemenea, poate fi recomandata unui nou-nascut suspect de contact cu virusul pe perioada sarcinii sau care prezinta defecte congenitale pe care doctorul le atribuie unei infectii cu rubeola.
Deoarece anticorpii sunt produsi de corp la ceva timp dupa contactul cu virusul, testarea va fi repetata la 2-3 saptamani pentru a vedea daca nivelul de anticorpi a devenit detectabil (in cazul in care la testarea anterioara au fost absenti) si pentru a determina daca nivelul lor creste sau scade in timp.
Interpretarea rezultatelor
La adulti sau copii, absenta anticorpilor rubeolici IgG inseamna ca persoana nu a fost expusa virusului rubeolic sau a fost vaccinata, insa nu prezinta imunitate improtriva virusului. Prezenta anticorpilor IgG, dar nu si a IgM indica un istoric cu expunere anterioara la virus sau vaccinare, indicand ca persoana analizata ar trebui sa fie imuna la rubeola.
Daca la un nou-nascut anticorpii IgG sunt prezenti, dar lipsesc cei IgM, inseamna ca anticorpii IgM ai mamei au trecut la bebelusul din uter, protejandu-l impotriva infectiei rubeolice pentru primele 6 luni de viata. Prezenta anticorpilor IgM la un nou-nascut indica infectia bebelusului in uter (intrucat anticorpii IgM ai mamei nu se transmit bebelusului prin intermediul cordonului ombilical).
Un copil sau adult cu anticorpi IgM, cu sau fara IgG, indica o infectie recenta cu virusul rubeolic.
Ocazional, un pacient poate avea rezultate fals pozitive la testarea IgM, intrucat componentele testului reactioneaza incrucisat cu alte proteine din corp. Pentru a confirma rezultatul IgM, doctorul va recomanda testarea IgG pentru a stabili un nivel de baza al anticorpilor, urmand repetarea analizei in 2-3 saptamani pentru a monitoriza o eventuala crestere a cantitatii de anticorpi prezente (titru), indicand o infectie cu rubeola.
Comentarii