Maturizarea corpului
Somnul este o nevoie psihologica de baza necesara pentru recuperarea fizica, revigorare, cresterea corpului, maturizarea creierului, invatare si memorie. Lipsa de somn cronica si repetata dauneaza tesuturilor, sistemului imunitar, cauzeaza stres si chiar moartea.
Hormonul cresterii, cel responsabil pentru cresterea in greutate a bebelusului, este secretat mai ales in fazele de somn adanc ale copilului. O disfunctionalitate severa a somnului duce, asadar, la o secretie insuficienta a acestui hormon, compromitand maturizarea fizica a bebelusului.
Dezvoltarea creierului
Cand un bebelus devine brusc activ in timpul somnului – respiratia nu mai este constanta, ochii se misca pe sub pleoape dintr-o parte in alta, zambeste sau face grimase – inseamna ca se afla intr-o faza unica a somnului, somnul REM (Rapid Eye Movement – somn cu miscari oculare rapide). Aceasta faza a somnului este asociata visatului. Bebelusii petrec in jur de 50% din somnul lor in faza de somn REM, ceea ce este foarte important pentru maturizarea creierului lor, pentru invatare si dezvoltare. Un bebelus se naste cu aproximativ 30% din marimea adulta a creierului, si, in primii 3 ani de viata, creierul creste rapid, pana aproape de capacitatea sa finala. Se considera ca somnul REM este o faza esentiala ce faciliteaza cresterea creierului, de aceea bebelusii petrec mare parte din somnul lor in aceasta faza. Se stie, de asemenea, ca creierul “digera” si inmagazineaza toata informatia cu care este bombardat de-a lungul unei zile. Intreruperi ale somnului REM al bebelusilor ar putea compromite invatarea tuturor acelor lucruri istete pe care ne chinuim sa i le inoculam in mintea lor in timpul orelor de trezie.
E timpul sa dormim
Cand bebelusii nu dorm destul sau daca somnul lor e intrerupt, au tendinta de a deveni nervosi, agitati, hiperactivi si sunt dificil de linistit sau manevrat. Majoritatea parintilor experimenteaza aceste situatii atunci cand bebelusii ajung la momentul in care trebuie sa mearga la culcare. Aceste semne prezinta importanta deosebita pentru parinti, intrucat le indica momentul in care bebelusul este pregatit pentru somn. Parintii stiu ca atunci cand pierd ora de somn a copiilor, le va fi mult mai greu sa-i calmeze si sa-i adoarma. Acest lucru se datoreaza faptului ca bebelusii, la fel ca si adultii, au un ceas biologic interior care ii ajuta sa adoarma imediat in unele momente si sunt foarte dificil de culcat in altele. Pastrarea unui orar precis si a unei rutine constante de a pune copilul la somn vor ajuta bebelusul (si implicit parintii) sa-si regleze ceasul biologic si sa dezvolte un stil de somn sanatos.
- Dezvoltarea tiparelor de somn-trezie in primul an de viata
- Somnul este afectat de…
- Influenta somnului asupra comportamentului
Dezvoltarea tiparelor de somn-trezie in primul an de viata
Somnul in timpul noptii
Nou-nascutii petrec, de obicei, 16 ore din zi dormind. Aceasta perioada de somn este impartita in 4-6 episoade separate de perioade scurte de trezie.
In timpul primului an de viata, in cadrul unui proces de dezvoltare rapid, somnul se concentreaza in special noaptea, iar somnul din timpul zilei va fi din ce in ce mai scurt. Somnul din timpul noptii va deveni mai continuu, iar numarul trezirilor nocturne si durata lor va descreste. Acest proces care duce la petrecerea unei nopti intregi dormind este parcurs de catre majoritatea bebelusilor in primul lor an de viata. Totusi, 20-30% dintre copii continua sa aiba un somn fragmentat cu treziri dese si dificultati de adormire, devenind principala lor problema in ceea ce priveste somnul din primii doi ani de viata.
De cat somn este nevoie?
Diferente semnificative in ceea ce priveste somnul exista intre bebelusi inca de la nastere. Unii copii dorm pana la 18-20 ore in primele lor zile de viata, in timp ce altii petrec dormind doar 8-10 ore. Unii dintre ei au capacitatea de a dormi continuu perioade lungi de timp (4-6 ore), in timp ce altii se trezesc la fiecare ciclu de somn de 50-60 minute. Aceste diferente individuale aparute in cadrul nevoilor si calitatii somnului explica dificultatile pe care unii parinti le intampina in a-si adormi copiii inca din primele zile de viata.
Tot pe seama acestor diferente prezente in somnul copiilor este pus si raspunsul la intrebarea “De cat somn are nevoie un bebelus la o anumita varsta?“.
Pentru a determina daca un bebelus doarme destul, trebuie evaluate orele de trezie ale copilului. Daca bebelusul este relativ calm, alert si prezinta o stare de bine, probabil ca doarme destul. Daca este nervos, dificil si isi freaca constant ochisorii, este posibil sa nu-i ajunga somnul sau prezinta o disfunctionalitate a somnului.
Mesele de noapte
Mesele de noapte se diminueaza dramatic in timpul primului an de viata. De la 3-4 mese (la fiecare 3-4 ore) in primele luni de viata, frecventa meselor nocturne scade, pana la sfarsitul anului cand majoriatea bebelusilor nu mai au nevoie de masa de noapte. Desi parintii au tendinta de a asocia, adesea, trezirile nocturne cu foamea, studiile au aratat ca mesele consistente dinaintea somnului nu au o influenta pozitiva asuprea somnului ce le urmeaza.
Somnul este afectat de…
Somnul este afectat de multi factori fizici, externi si psihosociali.
Somnul bebelusului poate fi afectat serios de probleme medicale cum ar fi dificultatile de respiratie, infectii ale urechii, colicii, refluxul gastroesofagian, alergiile, eruptia dintilor, precum si multe alte probleme.
Influentele externe includ zgomotul, temperatura, lumina si asternuturile.
Factorii psihosociali se refera la interactiunile cu parintii dinaintea orei de culcare, frica de somn, nelinistea separarii de parinti, obiceiuri si asteptari nesanatoase.
Problemele culturale joaca, de asemenea, un rol important in conturarea tiparelor de somn si comportamentale. De exemplu, daca bebelusului i se permite sa doarma cu parintii in patul acestora, avem de a face cu o situatie controversata, determinata, in special, de norme si asteptari culturale.
Un copil normal se trezeste de 2-3 ori pe noapte. Unii bebelusi au capacitatea de a se linisti singuri si a adormi la loc, in timp ce altii au nevoie de asistenta parintilor. Bebelusii care invata sa adorma in patutul lor, fara ajutorul parintilor, se vor trezi mai rar in timpul noptii si vor avea nevoie de mai putina atentie din partea parintilor atunci cand o fac. Specialistii in domeniu recomanda, asadar, ca parintii sa-si incurajeze copiii sa adoarma in patutul lor inca de la primele saptamani de viata, pentru a preveni eventuale probleme ale somnului. Mai mult decat atat, ar trebui trasate granite clare intre activitatile desfasurate in timpul zilei si atmosfera ce preceda ora de culcare, atmosfera ce incurajeaza absenta luminii, liniste si somn.
Somnul are legaturi directe cu cresterea copilului. De exemplu, prematurii dezvolta ritmurile de somn-trezie mult mai greu decat bebelusii nascuti la termen. Masura in care bebelusul este expus ciclurilor intuneric-lumina are o influenta directa asupra dezvoltarii tiparelor de somn-trezie. Bebelusii care nu sunt suficient expusi la lumina sau care sunt mentinuti intr-o lumina constanta, vor dezvolta mai greu tiparele de somn-trezie.
Influenta somnului asupra comportamentului
Stilul comportamental in dezvoltare al bebelusului pare a fi influentat de stilul de somn. Bebelusii mai pretentiosi, mai greu de manevrat si cu reactivitate ridicata la stimulii exteriori sunt mai predispusi a avea diverse probleme cu somnul. Explicatia pentru aceste legaturi intre comportament si somn nu este intodeauna clara. Din studierea copiilor mai mari, se stie ca somnul intrerupt sau insuficient poate duce la anumite probleme comportamentale cum sunt dispozitii spre stari agitate, hiperactivitate, iritabilitate si performante cognitive slabe. De aceea se considera ca somnul intrerupt poate expune bebelusii la un comportament mai dificil. Pe de alta parte, putem presupune ca bebelusii nascuti cu o tendinta spre iritabilitate si reactivitate crescute vor experimenta mai multe dificultati in a adormi si a mentine somnul pe durata noptii.
Somnul este foarte sensibil la stres. Stresul mare prezent intr-o familie sau la unul dintre parinti poate duce la probleme cu somnul in cazul copiilor. Totusi, studiile au aratat ca exista momente cand somnul este o evadare din calea stresului. Inchizandu-si ochii si adormind, bebelusul se poate desprinde de bombardamentul de stimuli externi la care este supus.
Anxietatea de separare
Perioadele de dezvoltare stresante pot duce la unele probleme ale somnului. De exemplu, cand se apropie de sfarsitul primului an din viata lor, multi bebelusi devin oarecum constienti de individualidatea lor, si odata cu ea, anxietatea de separare devine un fenomen comun. Mersul la culcare este asociat, in majoritatea familiilor, cu o separare pe parcursul noptii si multi bebelusi incep sa se trezeasca pe parcursul noptii, chemandu-si parintii la ei in camera pentru o scurta vizita. Aceste treziri nocturne par a fi metoda bebelusului de a verifica si de a primi asigurari repetate ca parintii ii sunt aproape.
Probleme comune de somn
Cea mai intalnita dereglare a somnului in cazul copiilor este trezirea si dificultatea de a adormi la loc. Studiile au aratat ca 20-30% dintre copii sufera de un asemenea gen de problema. Majoritatea acestor dificultati nu au un substrat medical sau o cauza fizica. Multi copii cu probleme de somn prezinta si un temperament mai dificil. Trezirile nocturne tind sa descreasca ca numar odata cu cresterea, desi, in multe cazuri, daca aceste treziri raman nerezolvate, pot deveni o problema cronica. Vestea buna este ca problemele de somn non-medicale din copilarie sunt relativ usor de tratat, iar studiile au demonstrat rate mari de succes pentru interventii comportamentale minime.
Terorile nocturne (pavor nocturn) sunt evenimente comune care terifieaza multi parinti pe parcursul copilariei. Aceste evenimente debuteaza in timpul somnului, cand bebelusul incepe sa urle dintr-o data foarte intens, ca si cand l-ar durea ceva foarte tare. Cand parintele se apropie, bebelusul continua sa tipe – transpira, nu raspunde tentativelor de linistire si pare ca ar dormi in timp ce se petrec toate acestea. Astfel de episoade pot dura pana la 20-30 minute, si daca nu este deranjat, bebelusul isi va relua somnul la finalul episodusui ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat. Este posibil sa treziti bebelusul si sa incheiati episodul acesta urat chiar la mijloc. Bebelusul nu-si va aminti nimic din aceste episoade. Ele apar sporadic in cazul majoritatii copiilor si nu implica niciun risc in ceea ce priveste sanatatea. Daca devin foarte intense, frecvente si persistente, este nevoie de o evaluare clinica.
Cosmarurile sunt, de asemenea, evenimente foarte comune care apar ca episoade sporadice. Desi bebelusii care se trezesc plangand nu pot comunica continutul visurilor care-i sperie, semnul clar de distinctie intre cosmar si teroarea nocturna este faptul ca dupa cosmar bebelusul este receptiv tentativelor parintilor de a-l linsiti, si de obicei se relaxeaza repede cu putina asistenta. Daca cosmarurile devin foarte frecvente si persistente, o evaluare clinica ar trebui luata in considerare, intrucat cosmarurile repetate sunt legate, de cele mai multe ori, de evenimente stresante sau traumatice.
Multi bebelusi utilizeaza comportamnete ritmice pentru a se alina si a adormi la loc. Acestea se pot prezenta sub forma leganarii corpului, miscarea capului dintr-o parte in alta, suptul degetului si altele asemenea. Aceste comportamente ritmice sunt considerate a fi metode obisnuite prin care bebelusul se ajuta pe el insusi pentru a se linisti si adormi. Totusi, aceste comportamente devin, uneori, prea intense, cum este cazul bebelusilor care isi lovesc agresiv capul de patut sau de perete, actiuni ce pot trage semne de alarma in privinta starii de sanatate a copilului. In cazul unor manifestari atat de intense si persistente, este necesara consultarea specialistilor in domeniu.
Dificultatile de respiratie din timpul somnului sunt des intalnite in timpul copilariei. Daca bebelusul sforaie, doarme cu gurita deschisa sau i se opreste respiratia in timpul somnului, problema ar trebui diagnosticata si tratata corespunzator. Intreruprea respiratiei normale in timpul somnului, care apare deseori datorita blocarii cailor respiratorii, are influenta foarte negativa asupra somnului si nu ar trebui in niciun fel ignorata.
Cateva sfaturi pentru parinti:
- asigurati-va ca puneti copilul la culcare pe spate si evitati, pe cat posibil, somnul pe burtica;
- incercati sa formati rutine constante si un program zilnic, ceea ce ii va fi de folos bebelusului pentru dezvoltarea ceasului sau biologic si a deprindelor de a se linisti de unul singur;
- daca doriti ca bebelusul sa doarma in patutul lui, incercati sa faceti acest lucru inca din primele saptamani de viata, cu minima asistenta din partea dvs. Acest lucru este cu atat mai important cu cat bebelusul are un somn mai problematic si mai sensibil la stimuli externi.
- daca somnul bebelusului este sensibil la stimuli externi, incercati sa descurajati activitatile recompensatoare seara. Minimizati-va implicarea si incurajati bebelusul sa adoarma in patutul lui cu minim ajutor din partea dvs. ori de cate ori se trezeste noaptea.
- daca bebelusul dvs. se trezeste des noaptea, daca sforaie sau sufera de vreo alta problema cu respiratia in timpul noptii si observati ca aceste fenomene sunt persistente, cautati ajutorul specialistilor. Exista tratament eficient pentru aceste dificultati de respiratie, iar dvs. si copilasul nu ar trebui sa suferiti nici macar 1 zi de pe urma acestor probleme.
Comentarii