Varsta potrivita pentru invatarea unei limbi straine

Multi ani s-a considerat ca introducerea unei limbi straine in programul copilului de varsta prescolara (pana la 3-4 ani) este total lipsit de sens. Insa, studiile recente indica faptul ca momentul cel mai potrivit pentru ca un copil sa-si insuseasca o limba straina este in primii 3-4 ani de viata.

Cercetarile au demonstrat ca un copil care invata limba straina dupa varsta de 10 ani este putin probabil ca o va vorbi vreodata ca un nativ. Copiii care invata sa vorbeasca in alta limba decat cea materna vor avea performante scolare mai bune si abilitate crescuta de a rezolva probleme.

1. Bilingualitatea te face mai destept
2. Invatarea limbii este un proces natural la varste mici
3. Primii 3-4 ani sunt cruciali
4. Copiii emigrantilor constituie modelul

Bilingualitatea te face mai destept

Se pare ca a cunoaste si folosi mai multe limbi creste nivelul de inteligenta al unui individ. Limba straina are un efect profund asupra creierului, imbunatatind abilitatile cognitive care nu au legatura cu limba si protejand impotriva dementei si altor simptome ale bolii Alzheimer la varste inaintate. Este o descoperire uriasa, mai ales ca in trecut se considera ca introducerea unei limbi straine in viata copilului ii incetineste dezvoltarea intelectuala si academica. Intr-adevar, limba noua este o imixtiune in viata copilului, insa forteaza creierul sa rezolve un conflict intern, oferind mintii o activitate care ii intareste capacitatile cognitive. Studiile au demonstrat ca experienta bilingva imbunatateste asa-numita functie executiva a creierului – un sistem de comanda care directioneaza procesele de atentie pe care le folosim pentru a planifica, rezolva probleme si alte sarcini care necesita judecata. Aceste procese includ ignorarea stimulilor exteriori si pastrarea concentrarii, schimbarea atentiei de la un lucru la altul si pastrarea informatiei in creier – cum ar fi amintirea unei secvente de directii in timp ce conduci.

Diferenta principala intre indivizii bilingvi si monolingvi consta intr-o abilitate mai profunda a primilor de a monitoriza mediul in care se afla. Bilingvii trebuie sa schimbe exprimarea dintr-o limba in alta destul de des – vorbesti cu mama intr-o limba si cu tatal in alta, pastrand legatura cu schimbarile care au loc in jurul tau in acelasi fel in care scanam soseaua in timp ce conducem.

Invatarea limbii este un proces natural la varste mici

Adultii invata o limba straina la intamplare. Majoritatea dintre noi poate recita o conjugare a unui verb in limba franceza – je suis, tu es, il est, elle est, nous sommes, vous etes, il est. Insa, ne este foarte greu sa vorbim fluent cu francezii cand vizitam Franta. Cand adultii se afunda intr-o limba precum copiii, prin joc si explorare, reusesc sa invete limba straina rapid si usor. Asa ca cu cat devenim mai asemanatori copiilor in ceea ce priveste studiul unei limbi straine, cu atat ne va fi mai usor sa ne-o insusim.

Copiii crescuti intr-un mediu normal, sanatos, invata sa foloseasca in jur de 2000 de cuvinte pana la implinirea varstei de 4 ani. Doar observand cum invata copiii sa vorbeasca ne putem da seama ca ei invata in mod natural. In primele 6 luni de viata, copiii ganguresc utilizand 70 sunete care compun toate limbile din lume. Ulterior, invata sa vorbeasca utilizand doar acele sunete si cuvinte pe care le aud in jurul lor, in special de la parinti sau alte persoane care se ocupa de ingrijirea lor. Creierul copilului va renunta la abilitatea de a vorbi in limbile pe care nu le aude in jurul sau.

Primii 3-4 ani sunt cruciali

In mod special in primii 3 ani de viata se pun bazele gandirii, limbajului, imaginatiei, atitudinii, aptitudinilor si altor asemenea caracteristici. In consecinta, ar fi pacat sa nu folosim capacitatea innascuta a copiilor de a invata in acesti ani vitali, cand insusirea unei a doua limbi este la fel de usoara ca si prima. De vreme ce 50% din abilitatea de a invata se dezvolta in primii ani de viata si alti 30% pana la implinirea varstei de 8 ani, educatia timpurie, sub forma creselor si gradinitelor, au oportunitatea de a incuraja invatarea si dezvoltarea precoce. Asta nu inseamna ca 50-80% din inteligenta, intelepciunea sau cunostintele unui individ se formeaza in copilaria timpurie, ci ca in primii ani de viata copii isi dezvolta principalele cai de invatare: invatare prin vaz, auz, gust, simt, miros si prin a face. Mai tarziu in viata, tot ceea ce invata un individ evolueaza din informatia acumulata in acesti primi ani de viata.

Etapele de dezvoltare a creierului

• Luna 1 – Pe masura ce simturile copilului reactioneaza la mediul inconjurator, el dezvolta noi conexiuni sinaptice cu o rata fenomenala de pana la 3 milioane conexiuni pe secunda. Tot ceea ce copilul traieste este absorbit de creier si stocat in celulele de memorie
• Primele 6 luni – Copiii ganguresc folosind sunetele specifice tuturor limbilor mapamondului. Un copil, insa, va invata sa vorbeasca folosind doar sunetele si cuvintele pe care le aude in mediul sau, renuntand la abilitatea de a vorbi in limbile pe care nu le aude.
• 8 luni – Creierul unui bebelus are in jur de 1000 trilioane de conexiuni. Numarul lor incepe sa descreasca, mai putin in cazul in care copilul este expus stimularii tuturor simturilor sale.
• In jur de 10 ani – Jumatate din conexiuni s-au distrus in cazul unui copil normal, mediu. 500 trilioane dintre ele vor rezista pe parcursul intregii vieti.
• Pana la 12 ani – Creierul este un adevarat “burete”. In acest interval de timp se pun bazele gandirii, limbajului, imaginatiei, atitudinilor, aptitudinilor si altor asemenea caracteristici. Dupa aceasta etapa de dezvoltare, “ferestrele” se inchid; arhitectura fundamentala a creierului este completa. De aici indemnul de a invata limba straina in acesti primi ani de viata.

Fiecare copil sanatos se naste cu 100 miliarde de celule ale creierului, iar fiecare celula este alcatuita din aproximativ 20.000 conexiuni. Daca aceste celule nervoase realizeaza conexiunile nervoase sau mor depinde de cat de “ofertant” este mediul in care traieste.

Ce inseamna mediu ofertant? Este acela care ofera cat mai multa stimulare senzoriala. S-au efectuat studii cu sobolani introdusi in custi pline de jocuri, puzzle-uri, oglinzi, culori si texturi: numarul celulelor din creier a crescut, ceea ce nu s-a intamplat in cazul sobolanilor introdusi in custi simple, fara niciun instrument educativ, ba din contra.

Copiii emigrantilor constituie modelul

Din pacate, scolile romanesti pun accent pe invatarea limbii straine incepand cu anii de gimnaziu, insa aceasta ar trebui sa se faca inca din gradinita, cand eductorii pot maximiza dorinta si capacitatea unui copil de a invata (orice). Acest aspect poate fi observat cu mare usurinta vizitand gradinitele din Suedia, una dintre cele mai scolite natii, unde copilasii de trei ani vorbesc 3 limbi diferite, fluent. Cum este posibil? Folosesc stimularea senzoriala si jocul combinate cu invatarea limbii straine.

Citeste mai mult: Cum invata un copil o limba straina si 12 sfaturi pentru a invata copilul o limba straina.

Doriti sa incurajati copilul sa invete o limba straina? La ce varsta ati inceput sa ii prezentati primele notiuni intr-o alta limba decat cea materna?