Motivația este tot ceea ce mișcă, stimulează sau invită Mintea la Voință, W. Shakespeare
Motivația este imboldul care dă naștere efortului de a iniția o acțiune, de a te implica într-o activitate, de a proiecta, planifica și de a pune în acțiune un proiect. Mai mult decât atât, motivația, este cea care ne susține efortul de a finaliza tot ceea ce am întreprins, indiferent de obstacolele ce le vom întâlnim pe parcurs.
Dacă motivația este cea care ne face să trecem la fapte, atunci, ce fel de lucruri ne motivează și mai ales de ce!?
Ca și adulți, se poate să ne aflăm în situația de a ne pierde motivația, interesul pentru anumite sarcini, activități. De cele mai multe ori, la o analiză sinceră putem enumera câteva elemente care să ne argumenteze lipsa de implicare sau de interes pentru acea sarcină sau activitate.
Ce se întâmplă însă la copii? Și mai ales la un copil talentat? Cum devine el nemotivat, astfel încât să ajungă într-un moment în care să stagneze? Și mai ales, cum pot părinții acționa pentru a susține copilul să depășească astfel de perioade dificile ce pot apărea în dezvoltarea copilului?
A motiva copilul și a-l învăța să se mențină și să finalizeze activitățile pe care le întreprinde este unul din cele mai frumoase daruri pe care le poți face copilului tău. Un copil care inițiază și se implică de bunăvoie în aproape orice fel de activitate este pe cale de a deveni un adult plin de succes.
Printre motivele ce pot impulsiona orice persoană pentru a trece la acțiune se numără următoarele:
- satisfacerea nevoilor fiziologice (hrană, apă, sex, confort fizic)
- obținerea unui identități colective (respectarea unor reguli și îndeplinirea unor sarcini pentru a nu fi blamați)
- apartenența la un grup (vrem să ne facem priteni, să lucrăm în armonie cu alți oameni, să avem grijă de familie)
- creșterea calității vieții (atingerea unor scopuri: obținerea dezvoltarea unor abilități profesionale, promovare profesională)
- realizarea (ne simțim bine atunci când am realizat ceva admirabil, ne-am folosit și ne-am pus în valoare abilitățile și aptitudinile personale)
- recunoașterea socială (ne place și ne simțim bine atunci când suntem victorioși, când sutem capabili să obținem succes în ceea ce întreprindem și acesta este și recunoscut).
Se întâmplă uneori, însă, ca în ciuda nevoilor de a acționa să nu o facem . Să îl lăsăm pe ”Nu pot” să ne copleșească și chiar să privim cum oportunitățile trec pe lângă noi. În loc să acționăm, să ne oprim în fața unor bariere psihologice precum: frica, teama de eșec, lipsa unei intenții reale sau incertitudinea față de ceea ce vrei cu adevărat. Se pare că impulsul de a rămâne inerți își are adeseori rădăcinile în copilărie.
Pe de altă parte se poate întâmpla să fim hotărâți să facem ceea ce știm că are valoare pentru noi, însă să existe forțe ostile ce ne pot opri din activitate și ne distrug motivația. Mai ales la copii pot apărea astfel de obstacole precum:
- Plictiseala: activitățile repetitive și neinteresante ;
- Lipsa propriei valori: sentimentul lipsei de iubire, de apreciere îi pot face pe copii să-și piardă încrederea în ei și să devină autocritici;
- Teama de eșec: mulți copii nu sunt suficient de încrezători; critica și ridiculizarea îi pot opri din drum;
- Sentimentul neputinței: eșecul repetat într-o anumită periodă de timp poate duce la convingerea că va eșua mereu și asta să-l împiedice să se mai implice în alte acțiuni;
- Așteptări puține: când copilul nu are așteptări, orice efort i se va părea greu;
- Lipsa de concentrare: unii copii sunt ușor de distras, ei găsesc că este greu să se bucure de o activitate mai multă vreme și prin urmare motivația este greu de susținut;
- Lipsa de energie: oboseala evidentă, stresul sau o boală poate face extrem de dificil răspunsul la orice provocare.
În aceste situații în care copilul se poate simți temător, plictist sau demotivat părinții, și nu numai, pot interveni prin diverse metode pentru a-i încuraja să se simtă motivați și energici. Iată câteva modalități de motivare a copilului:
- folosirea corectă a recompenselor
- dezvoltarea încrederii în sine
- dezvoltarea perseverenței și a concentrării.
Toate acestea depind de o singură unealtă, simplă și cu efect surprinzător: comunicarea sau cum să vorbești cu copilul tău ca să te asculte.
Psiholog Nina Jurca
Sunt Nina Jurca, psiholog si psihoterapeut, mamica unui baietel de 6 ani si coordonator al cabinetului individual de psihologie www.psihoterapic.ro.
Pentru ca temerile si problemele noastre sa nu ramana nerezolvate, invit viitoarele si actualele mamici la grupurile de suport pe care le organizez, unde vom impartasi experiente si solutii, vom spulbera indolieli si ne vom formula dorinte, totul intr-o atmosfera calda si prietenoasa. Ofer și consiliere psihologică și psihoterapie pentru copii, adolescenți și adulți.
Psiholog-psihoterapeut Nina Jurca
Tel 0722 535 447, www.psihoterapic.ro
Comentarii